Insomnia la King Of Europe :: Belgium 2005

(scrisa de Zetemte la 13/11/2007)

O aventura in adevaratul sens al cuvantului. Dupa planificarile de rigoare si toata tevatura premeditara unei calatorii peste granite, a venit si ziua plecarii, vineri, 24 iunie. Ne trezim voiosi si..mergem la examen. Eu la 7.30 , Zetemte la 10. Fuckin sesiune!.. Phil ne pacaleste ca vine si el dar, din pacate, nu reuseste sa isi faca aparitia. Plecam din Bucuresti si, cu ceva emotii (era EXTREM de aglomerat), ajungem intr-un final la aeroport. "Flight no 374 to Brussels now boarding" auzim noi in boxele aeroportului asa ca ne postam la poarta de imbarcare cu pasapoartele in dinti. Decolam, mancam mancare proasta specifica avioanelor tarom, Zetemte repeta aproape obsesiv "it's fuckin holiday man" , eu il aprob cu constiinciozitate si entuziasm. Asa se face ca ajungem in aeroportul Bruxelles, de unde vroiam sa inchiriem o masina pentru a ne plimba in voie prin tara berii si a cascavalului. Nu ne-au dat voie, capitalistii dracu, cartile de credit ne-au fost refuzate din varii motive iar oricum varsta necesara de 24 de ani nu o avea nici unul din noi. Ah si ce bine ne-ar fi stat intr-un Sebring cabrio..nu-i nimic, si trenul e bun. In aeroport descoperim absolut intamplator ca preturile afisate la hoteluri sunt pentru o camera dubla NU pentru o persoana (traind in Romania te obisnuiesti prost) asa ca ne facem rezervare la un hotel in miezul orasului, cat mai aproape de terasele cu bere. Hotelul de 4 stele numai a 4 stele nu arata...aveam o priveliste minunata catre un fabulos ZID construit secolul trecut! (adica prin 95-96..) A, si in camera cam mirosea a pisat..dar asta e, platesti ieftin, primesti ieftin. Dupa dusul extrem de necesar la timpul respectiv plecam in asa numita cruciada a berii. Ocupam o masa la una din terasele pietei centrale si ne punem mai intai pe mancat, dupa care pe baut (INSOMNIA POWER!) Va zic, o halba de bere de 1 litru are un efect extrem de placut dupa o zi atat de plina. Asa de placut ca ne-am mai luat una. Alt soi de bere. Pentru ca Belgia cica are peste 400 de tipuri de bere. Noi n-am ajuns decat pe la numarul 4 sau 5..nu beri ci tipuri, beri au fost mai multe. Cum am facut asta? Simplu, am luat cate terase am putut la rand, band cate ceva la fiecare. Bruxelles are o viata de noapte foarte misto, multa lume pe strazi, multi turisti, fete urate cu spume. Totusi am zis ca am putea sa mergem si noi intr-un club sa vedem cum se distreaza belgienii. Ochim noi un loc cu bodyguarzi la intrare si ceva ce parea agitatie inauntru..e club nene! Entuziasmul a scazut dramatic in momentul in care ochii mi-au cazut pe numele clubului afisat somptuos: "HOMO ERECTUS" si imediat sub "Use the condom"...Acum nu ca m-ar fi deranjat pe mine folosirea prezervativului dar ideea ca prezervativele sunt folosite acolo de "homo erectusi" INTRE EI se profila a fi o mare problema. Asa ca am facut un mare ocol si ne-am vazut de berile noastre pana pe la ora 3 dimineata, razand, facand misto si asteptand cu nerabdare ziua ce urma. Evident ca am pierdut primul tren. Si cred ca si pe al doilea. Cert e ca trebuia sa ne trezim pe la 6 si noi la 9 jumate abia luam micul dejun (cafea tare pentru mahmureala). Dar l-am prins pe al treilea. Sau al patrulea. Ruta era cam asa: Luam trenul din gara centrala, care era la 10 minute de mers pe jos de la hotel, pana in orasul Charleroi (asta e un soi de centru industrial din cate am inteles). Din Charleroi luam alt tren pana la Couvin. Din Couvin mai erau vreo 13 km pana la Chimay (destinatia) pe care i-am fi facut cu un autobuz. Toate bune si frumoase pana la autobuz. Care nu circula. Acum nu ma intrebati de ce un autobuz ce face legatura intre doua orase vecine nu circula decat lunea, miercurea si vinerea, pentru ca eu si astazi ma intreb. Si nici in orasul respectiv nu am avut pe cine sa intreb pentru ca orasul era, realmente, inchis in totalitate. Strazile pustii, toate magazinele inchise iar singurele 3 persoane pe care le-am intalnit acolo nu vorbeau engleza. Printre ele era si "nenea de la gara" cu care m-am chinuit sa ma inteleg folosind franceza deprinsa in clasele primare. In orice caz, ne-a sfatuit sa facem autostopul. Pai bai nene-de-la-gara...dupa ce ca aseara era sa intram intr-un club care se numea HOMO ERECTUS, tu vrei acuma sa fac autostopul intr-o regiune in care nu am fost niciodata in viata mea si nici macar directia in care trebuie sa o iau nu o stiu?! Get real! Asa ca am chemat un taxi.. Am ajuns acolo, la poarta circuitului de curse Chimay. Ne-au preluat baietii de la Toyo, ne-au inmanat ecusoanele VIP si ne-am lasat bagajele la ei in masina (noi am fi preferat sa mergem mai intai la hotel dar se pare ca nu era chiar atat de aproape pe cat ne asteptam si speram). Acolo..ce sa va zic..initial ni s-a parut ca e cam putina lume, si chiar era, dar s-au revansat cu varf si indesat a doua zi cand pista a fost arhiplina. Dar despre a doua zi ceva mai tarziu, acum sa va spun ce am vazut in prima faza. De partea cealalta a portii se afla un drum care ducea spre pista propriu-zisa. Pe partea stanga a drumului, masini parcate, dar nu am observat nici o prezenta demna de remarcat, in general doar masini stock. Privind in partea cealalta, lucrurile se cam schimbau. Dupa un gard se putea vedea zona destinata concurentilor, zona in care acestia isi tineau masinile inainte de concurs si unde erau pregatite pentru competitie de catre echipe specializate. Da, echipe..nu ca la noi unde vezi doar soferul si masina..acolo era nevoie de o intreaga echipa pentru a pune la punct fiecare detaliu al masinii. Asa ca va dati seama despre ce nivel de competivitate vorbim aici.. Nu am zabovit prea mult pentru ca gazdele noastre vroiau sa ne arate zona unde ne vom petrece timpul si sa ne faca cunostinta cu lumea de pe-acolo. Ajunsi chiar in momentul pauzei dintre sesiunea de antrenamente (!) si sesiunea de calificari, am avut timp sa stam la discutii cu diferite persoane si sa le starnim curiozitatea despre fenomenul tuningului in Romania, si mai ales despre Insomnia Racing Club. Dar nici nu ne-am incins bine la vorba ca au si inceput motoarele sa se tureze.. Va rog sa ma scuzati, nu mai tin minte EXACT ce masini au fost si ce timpi si ce putere, lucrurile se intamplau prea rapid, dar voi incerca sa relatez cat de corect imi permite memoria. Au aparut masinile. Un Willy coupe (il vedeti in poze, e cel gri cu cauciucuri imense) si o alta masina pe care nu am identificat-o dar nu era mai putin speciala, un soi de hot-rod. Se opresc cu cativa metri inainte de linia de start (zona de incalzire a cauciucurilor), li se toarna apa pe cauciucuri si pornesc amandoua intr-un burnout de toata frumusetea, in care motoarele urlau si cauciucurile scoteau un fum prin care nu vedeai absolut nimic. Aaa..deci asa se face de fapt la curse! In fine, se pun la start unde trona maiestuos un Christmas Tree, cu toate beculetele de trebuinta, undeva pe la jumatatea traseului fiind si panourile ce anuntau timpul de reactie si timpul efectiv scos pe 400 de metri de fiecare masina. Profesionalismul la el acasa! Ochii ne-au cam picat in gura dupa ce masinile au plecat ca din prastie si am vazut timpul: amandoua in jurul valorii de 11.ceva secunde, la o viteza de peste 220 de km/h. Pai asa mai merge ba baiatule! Asa ne place! Si cand te gandesti ca baietii nu impingeau cat se putea, ci atat cat era de ajuns cat sa se califice in grupa super-street. Ah, nu v-am zis de grupe. Pai ele erau cam asa: doua mari grupe, street si superstreet iar superstreet era impartita in 3 subcategorii: fwd, rwd si awd. La street intrau toate masinile care in calificari scoteau un timp de peste 12,5 secunde, dar acestea erau automat descalificate in momentul in care, in decursul concursului, ele ar fi scos un timp sub 12.5 secunde pe sfertul de mila. Superstreet era tot ce inseamna sub 12.5 secunde, fara limita inferioara. Dar exista si batalia finala, unde am inteles ca finalistii celor 4 grupe se bateau intre ei iar celui mai bun i se inmana titlul de "King of Europe". Spun "am inteles" pentru ca nu am reusit sa vedem finalul, veti vedea si de ce, putin mai incolo. Oricum, sper ca observati diferenta..totul acolo era facut ca CEL MAI BUN sa castige si acel CEL MAI BUN sa fie unul singur. Fara grupele A, B, C,..,Q,R, astfel incat toata lumea sa ia o cupa. Nu, ca sa pleci de acolo incoronat de succes, trebuia sa muncesti mult, infricosator de mult. In orice caz, masinile au inceput sa curga cu regularitate de-a lungul pistei. Sper sa reusesc sa mi le amintesc pe toate, pentru ca fiecare mi-a atras atentia intr-un fel sau altul. Fiecare era "speciala". in sensul bun sau rau, dupa caz. Personal am avut parte de doua mari dezamagiri: Honda NSX si vestita Toyota Supra. Doua masini adulate si ridicate deja la rang de mit pe meleagurile noastre, cu o reprezentatie lamentabila acolo, pe dragstrip. Nu va repeziti sa spuneti ca "domne, era soferul prost" sau "poate erau stock" pentru ca, pe langa faptul ca au fost vreo 2 nsx-uri si, daca nu ma insel, 3 supra (din care una, spunea Zetemte, avea peste 800 de cai) nici una nu a reusit sa scoata un timp mai bun de 12 secunde si ceva..Nsx-urile chiar chinuindu-se sa treaca de bariera celor 14 secunde. Cum am spus, dezamagire; totusi, pe un circuit, probabil nsxul ar fi ocupat un loc fruntas, dar deh, acum nu era cazul. Cert este ca a doua zi, la finale(deci DUPA calificari), nu am vazut decat un singur nsx, care a fost spulberat de alte masini mai putin spectaculoase (initial), iar supre si celalalt nsx, nu si-au mai facut aparitia..trageti voi concluziile. La polul opus, o adevarata surpriza si o sursa de uimire (cel putin pentru noi) a fost numarul mare de broscute super-rapide. Singurul fapt ce le trada putin agresivitatea erau rotile sensibil mai mari. In afara de asta, nu ai fi dat doi bani pe ele, cum s-ar zice. Asta pana le-am auzit si le-am vazut cand au inceput burnoutul dinainte de start. Ar fi facut toti "ursuletii" autohtoni sa paleasca si sa fuga speriati cu coada intre picioare. Sunetul infernal si felul in care rotile lor se invarteau "in gol" pe asfalt erau o dovada clara a faptului ca detineau MULTI cai acolo. Am auzit fugitiv ca broscutele astea (erau vreo 3-4 la numar) ar fi dotate cu motoare porsche, dar nu o luati de buna, tipul pe care l-am auzit vorbea franceza asa ca poate ma insel. Oricum, porsche, ne-porsche, fugeau de mancau pamantul, situandu-se in zona celor 11 secunde pe sfertul de mila. A urmat o intreaga desfasurare de forte a "muschiului american", cu reprezentanti de vaza cum ar fi Mustangul din 69, Dodge Chargher, un Chevrolet Chevelle si multe altele pe care ori le-am uitat, ori pur si simplu nu stiam ce sunt. Multi cai putere si o postura aproape infricosatoare. A aparut si un Corvette pe-acolo, ceva mai vechiut, de prin 92-94 dupa parerea mea neavizata, care s-a cam facut de ras nereusind un timp mai bun de 14 secunde (si alea chinuite, mai aproape de 15). Dupa ce ne-am hotarat noi ca am vazut ca am vazut cam tot ce se poate vedea (a doua zi ne-am dat seama ca nu era chiar asa), ne-am hotarat sa mergem prin parcul de masini sa aruncam un ochi, sa le studiem mai pe indelete, sa tragem si niste poze mai "artistice" si sa mancam ceva. Asa ca o luam la vale incetisor, oprindu-ne din metru in metru, pentru ca la fiecare pas era ceva care sa ne atraga atentia. Doua Nissan Silvia super-preparate la standul Toyo (Zetemte era aproape convins ca urmatoarea lui masina va fi o Silvia, dupa ce le-a vazut), cateva 300sx, un Diablo, un Camaro "old-school" ce facea reclama la Jack Daniel's (ba ce m-au ghicit astia ), diverse tarabe unde vindeau articole de tuning (ma rog, mai mult le prezentau pentru o vanzare ulterioara), machete de masini tunate, dvd-uri, brelocuri in forma de janta, sisteme audio, tricouri, sepci, postere, deci in general cam tot ce se putea cere si inca pe atat. Dar stati asa.. inca nu ajunsesem in parcul auto, toate astea le-am vazut pe drum. La mancare stateau mai prost. O singura "rulota" unde se vindeau 3 soiuri de sandwichuri: Hot dog si inca doua identice. Eu mi-am luat hot dog. Ei probabil tradusesera mot-a-mot sintagma "hot dog" si o pusesera in practica..cel putin asa arata, si ce e si mai rau e ca asa avea si gustul! Ma rog, asta e, nu le poti avea chiar pe toate. Dar mai era si soarele absolut ucigator asociat cu faptul ca singurul loc unde se putea sta la umbra erau niste banci postate chiar in fata unor boxe de multe mii de watts ce pompau din greu muzica la un volum (prea) mare. Asa ca la sfasitul zilei aratam ca un porc cu nasul violet (asa zicea Zetemte)..neplacut... Asa, si cu burtile pline (dar deloc satisfacute) ne-am indreptat agale catre masinile ce urmau sa concureze si la care, in mare parte, se lucra din greu. Acum eu nu am ce sa zic prea multe, mai elocvente sunt pozele (si oricum eram foarte suparat ca tocmai mancasem un caine) dar trebuie sa mentionez cea mai notabila prezenta de acolo care era acel Skyline galben. Ba era asa de frumos ca iti venea sa il mananci! Pe dinauntru...un scaun, volan (pe stanga..sic!), un schimbator de viteze care, din cate mi-am dat eu seama, mergea doar inainte si inapoi, si o butelie de gaz ce l-ar fi facut pe tataie sa moara de invidie la cat era de mare. Atat. Ce ziceti? Fuge? Spre uriasa noastra dezamagire n-am avut ocazia sa aflam..nu l-am vazut pe pista. Ne-am mai clatit noi ochii pe-acolo si ne-am intors cu pasi grabiti catre zona in care stateam pentru a nu rata poate cea mai spectaculoasa parte a showului din ziua respectiva: Motorcycle Stunt Show si Drag exhibition. Ce faceau baietii aia cu motoarele...mers pe roata din spate..si pe cea din fata, initial fara, ulterior cu pasager (tare curoajoasa tipa), invarteli de tot felul, burnouturi ce durau pana ne improscau cu cauciuc pe fata si sareau scantei din janta. Spectacol! Si dupa toata agitatia asta apare smecheru'...un dragster propulsat de un motor de avion f-16...6.000 de cai putere! Ni-l prezinta ei acolo, ne spun cateva date tehnice pe care evident ca nu le-am inteles si ii dau drumul la motor. Ba fratioare..cand esti la 10 metri de un motor cu reactie pornit...ti se cam ridica paru' in cap si daca nu pui mainile la urechi ai mari sanse sa ramai fara timpane, foarte serios vorbind. Incepe sa il "ambaleze" in sensul ca scotea o dara foarte pronuntata de fum, ceva flacari si niste "boomuri" care aproape l-au facut pe Greg sa o ia la fuga (si eu as fi reactionat la fel, noroc ca stateam jos). Si a plecat..deci sa va zic cum a fost. Eu incercam sa ii fac o poza, ma uitam in ecranul aparatului ca sa il "fixez"..iar cand am ridicat privirea..ia dragsteru de unde nu-i! Disparuse fratele meu! Pai ala nu fuge..ala se teleporteaza! Ca sa nu mai zic ca, in momentul plecarii, ne-a dat pe toti, literalmente , pe spate, a smuls tot ce insemna banner de p-acolo, scaunele libere s-au mutat cativa metri mai in spate.. Ce s-a intamplat acolo ne-au explicat organizatorii: "masina" a prins cam 450 km/h in cei 400 e metri, asta nefiind limita ei maxima, putand sa ajunga lejer la 550, dar din cauza faptului ca pista era usor bombata, pilotul a vrut sa fie precaut.. Sincer sa fiu, oricum nu mi-as fi dat seama. Odata cu acest exhibition a luat sfarsit si ziua acolo si ne-am indreptat catre masina. Fac eu doi pasi..cobor o treapta si "crrrack"...."Au, glezna". Mda, in loc sa pun talpa inainte, am pus glezna si m-am ales cu o foarte frumoasa luxatie. Greg: "you're fucked". Eu dau din cap strangand din dinti.. Si tot strangand din dinti ajungem la hotel (care NU era "imediat langa pista" ci la o ora de mers cu masina departare..) unde ne cazam, obositi morti si coboram la masa. La masa am papat noi ceva, si am stat de vorba cu gazdele noastre facand schimb de povesti din tarile natale (in general despre masini, bineinteles). Dupa cateva ore, mergem in camera pentru un bine-meritat somn, cu gandul ca a doua zi vom merge inapoi in Bruxelles fara sa mai vedem cursa, in principal datorita piciorului meu si a dificultatii transportului (nu am mai fi gasit taxi, iar trebuia sa schimbam trenuri, etc) Dimineata, ora 9, trezirea. Durerea ma asalta din toate partile: glezna imi era cat o nuca de cocos, ma simteam de parca pe fata tocmai mi se aplicase un fier de calcat incins, oboseala era inca prezenta iar gandul ca va trebui sa ne plimbam iarasi o jumatate de zi cu bagajele dupa noi prin trenuri era o adevarata tortura psihica. Da' sa dea dracu de nu mai aveam chef de o tura pe la curse. Ceea ce s-a si intamplat! In timpul micului dejun gazdele noastre de la Toyo ne-au oferit posibilitatea de a vedea evenimentul din ziua respectiva, deoarece echipa din Olanda (care era de fapt un singur tip) pleca spre Amsterdam si avea drum prin Bruxelles. Asa ca am acceptat voiosi, culoarea revenindu-ne in obraji (de parca la mine mai era nevoie..). Ajunsi acolo, parca nimerisem altundeva! Totul se schimbase destul de radical, in sensul ca masinile parcate (Skylineuri, o supra cu un turbo cat capu' meu si al lui Zetemte de mare si multe altele) devenisera si ele o sursa de spectacol iar lumea se stransese intr-un numar aproape dublu fata de ziua trecuta. Premizele unei zile interesante. Si spre deliciul meu, nici soarele nu mai dogorea fiind o zi destul de innorata, chiar racoroasa, dar nu mai putin placuta. Evenimentul s-a desfasurat putin altfel, avand in vedere schimbarea prioritatilor in orar. Asa ca mai intai am asistat la inca un stunt show asigurat de baietii pe motoare (show care nu a mai fost asa de spectaculos vazut a doua oara) urmat de alte cateva BOOM-uri provocate de celebrul dragster, cu un alt pilot azi, mai curajos, ce a impins jucaria la peste 500 de km/h. Cum spuneam si mai devreme, nu am simtit mare diferenta, doar poate ca valul de aburi incinsi care ne-a inconjurat si aproape ne-a ars parul facial a fost ceva mai pronuntat in momentul plecarii. Bine, asta poate sa fie foarte bine si efectul placebo. Sau stateam noi prea aproape. ***As vrea sa fac o rectificare necesara la ceea ce am spus mai devreme despre clasificari. SINGURA restrictie de timp era cea de la grupa Street. Daca vroiai sa participi la Street, trebuia sa scoti un timp mai prost de 12.5 secunde. La Superstreet, singura delimitare era facuta de tipul de tractiune, puteai sa te inscrii daca vroiai dar ca sa te califici in proba eliminatorie trebuia sa fii intre primii 16 ca timp. *** Dupa ce se aduna iar bannerele de pe jos, se ridica scaunele, se scuipa discret praf inghitit si ne dezmeticim cu totii un nene anunta, initial in franceza, dupa care in semi-engleza inceperea cupei Street. Proba eliminatorie, timpii nu se iau in considerare dar sunt totusi afisati. Trebuie sa mentionez ca desi la aceasta mansa nenea-cu-microfonul se ducea la fiecare sofer si il intreba cate ceva despre masina, nu am reusit sa inteleg/tin minte fiecare putere dezvoltata de motoarele participantilor. Ceea ce tin minte in schimb este faptul ca cel mai slab (ca putere ma refer, la timpi lucrurile probabil stateau putin altfel) dintre cei 16 concurenti la grupa Street avea 280 de cai pe destul de putine kilograme. Ganditi-va putin, cei mai slabi de la ei ar fi fost printre cei mai puternici la noi. Diferente enorme! La grupa asta, au evoluat un Golf 1, un Nissan Sunny GTI-R, o Honda Civic (se putea sa lipseasca?..), Peugeot 106, inca un Peugeot 205, un fenomenal Ford Sierra Cosworth de 400 de cai (4WD!)..ah, si lamentabilul NSX care a fost eliminat inca de la prima confruntare, avand un timp pe undeva pe la 13.8 secunde (cam cel mai bun al lui). Categoria Street, desi afisa cele mai "slabe" masini ale evenimentului, nu a fost deloc lipsita de spectacol. Oricum nu poti spune ca o masina de 400 de cai nu face spectacol doar prin simpla ei plecare de pe loc, sau prin fenomenalul burnout aproape obligatoriu dinainte de start, dar modul de desfasurare permitea anumite rasturnari de situatie, dezamagiri, uluiri, pe care le savuram din plin. Dupa cum stiti, startul se dadea prin Christmas Tree. Pentru cei care nu au vazut asa ceva prin filmulete sau nu stiu cum arata, treaba asta e un fel de semafor ce se aseamana cu un pom de craciun prin multitudinea beculetelor (doh!). Va voi face o scurta descriere, luand-o de sus in jos. Primele 2 siruri de beculete sunt marcate "Pre-stage" si "Stage". Acestea sunt actionate de senzorii pusi la nivelul rotilor masinii. Pentru ca un start sa fie valid, ambele trebuie sa fie aprinse. Ele ajuta de fapt la o pozitionare a masinii cat mai exacta pe linia de start, nimic nu se face "ochiometric". Dupa ele urmeaza 3 becuri galbene ce se vor aprinde succesiv si destul de rapid , becul verde ce da startul propriu-zis si un bec rosu ce se aprinde in cazul unei plecari necorespunzatoare. Eh, si de aici sursa principala de "agonie si extaz". Beculetul rosu. Daca plecarea era cu o miime de secunda mai devreme, soferul respectiv era automat descalificat. Si, ca sa va dau cel mai elocvent exemplu, in finala grupei, disputata de Nissanul Sunny si Golful 1, Nissanul a scos 12.60 secunde iar Golful 12.57. Cine a castigat? Nissanul desigur, pentru ca la Golf era aprins Beculetul Rosu. Pai sa nu te inchizi in garaj cu motorul pornit dupa o faza de genul asta?! Si nu a fost singura, dar aceasta a fost cea mai memorabila. A urmat categoria Superstreet FWD care a fost cu siguranta cea mai anosta, fiind doar 4 masini inscrise: un Renault 5 GT, un Kadett si 2 Golf 1, nici una dintre cele 4 foarte impresionanta. Se explica, la nivelul la care se "lucreaza" acolo, masinile cu fwd sunt devenite practic inutile datorita lipsei de aderenta la puteri foarte mari (greutatea masinii la plecare se muta pe rotile din spate, cele din fata neavand un contact bun cu suprafata de rulare). Ce zic eu, un simplu entuziast, e ca mai mult de 300-350 de cai nu ai cum sa folosesti cu o masina cu tractiune fata. Daca ar fi mai multi nu ai avea cum, fizic vorbind, sa ii pui pe sosea, deci ar fi inutili. De aici si rezultatele care, desi bune privite la modul (foarte) general, nu reuseau sa le depaseasca nici macar pe cele de la grupa Street: undeva pe la 12.9 secunde unul din Golfuri care a castigat grupa. Momentul pe care il asteptam din clipa in care am vazut siteul King of Europe a venit intr-un final: Superstreet RWD, lupta greilor. Aici deja masinile de 5-6 sute de cai reprezentau finalul listei (bine, asta daca nu aveau sub 900 de kilograme). Printre cei 16 maginifici: Audi S2 (1400cp), un Ford 34 (nu stiu exact, in mod cert peste 1000cp), Willy Coupe pe care l-am mentionat si mai devreme (800cp), Dodge Challenger(1000), vreo 2 Ford Mustang, Pontiac LeMans, Chevrolet Nova SS (1200cp), una dintre broscute si altele pe care nu le-am retinut. Dupa cum vedeti, muschiul american era predominant, si pe buna dreptate. Primul lucru care frapa la aproape toate masinile din grupa asta erau cauciucurile imense. Dar IMENSE! Eu nu am vazut niciodata asemenea cauciucuri...cred ca aveau o latime undeva pe la 600-700. Ah, si buteliile de N2O la fel de imense, care se pare ca veneau numai la pereche. Au existat cateva momente de un adevarat spectacol. Primul a fost timpul S2-ului de 9.3 secunde la 274 km/h care a ridicat literalmente multimea in picioare. Concurentul lui, cel cu Nova SS a scos si el un rezultat excelent, 10 secunde si ceva, dar nu a fost de-ajuns pentru a-l califica. A urmat Fordul 34 cu al doilea timp dupa S2 (9.4 parca) dar la o viteza uluitoare: 294km/h!!! Imaginati-va ca acea masina ajunge la aproape 300 de kilometri pe ora in mai putin de 10 secunde! Personal cred ca i-a dat sangele pe nas de 3 ori pana sa ajunga la start.. Dar poate cel mai remarcabil start a fost cel al Broscutei cu Willy Coupe. Willy a castigat..pentru ca broscuta a facut un wheelie involuntar (observati jocul de cuvinte). Daca va intrebati ce e ala, ei bine broscuta s-a ridicat pe rotile din spate in momentul plecarii, atat de mult incat a lovit cu bara din spate asfaltul! Si nu o singura data, de vreo 3 ori pana a reusit sa plece de tot! Eu i-as fi dat un premiu special broscutei, doar pentru asta, desi a pierdut cursa. N-as vrea sa intelegeti gresit, nu doar acest cateva mici episoade au fost spectaculoase, fiecare plecare a masinilor de la grupa asta aproape ca ne facea sa tremuram. Iar burnouturile de la inceput (stiu ca am insistat poate excesiv pe partea asta, dar era extrem de impresionanta si m-a marcat) iti ridicau efectiv parul din cap prin sunetul motoarelor turate la maxim, sunet ce trecea de multe ori cu mult de pragul durerii auditive. Dupa numeroase intreceri cu diverse masini, Fordul 34 si Audiul S2 (cele care erau evident cele mai rapide) au ajuns intr-o finala extrem de palpitanta. Nimeni nu stia care va castiga. Doua masini cu puteri extraordinare ce au scos timpi sub 10 secunde la viteze uluitoare stateau acum una langa cealalta asteptand si cea mai mica greseala din partea adversarului. Ceea ce s-a si intamplat, Fordul 34 avand un timp mult mai bun (9.11) a pierdut totusi cursa in fata Audiului (11.21) datorita unui start anticipat (beculetul rosu vere, ce sa-ti fac daca te grabesti). Totul se desfasura foarte rapid, fara "impiedicari" sau greseli de organizare asa ca nici nu am reusit sa ne dezmeticim bine si a si inceput grupa 4WD. Probabil ca toata lumea (in frunte cu noi) astepta ca la grupa aceasta sa vada un Skyline evoluand si exterminand tot ce se putea. Din pacate nu ni s-a oferit aceasta ocazie, singurul Skyline din parcarea concurentilor ramanand cuminte la locul sau. Si oricum, dupa ce am vazut "mitul Supra" daramat fara nici o problema, un Skyline invins de un...Fiat Punto sa zicem nu ar fi fost o surpriza chiar atat de mare la momentul respectiv. Poate va intrebati de ce am ales Fiat Punto ca "nas" al Skyline-ului. Pentru ca o asemenea "jucarie" s-a pus la linia de start langa un alt Audi S2 (acesta avand tractiunea integrala) pe care l-a decimat fara drept de apel. Fiatul 10.3 secunde, Audiul vreo 12. Urale, aplauze si toate cele pentru soferul Fiatului. Desi la noi este impamantenita ideea "4x4 bate tot", va spun ca putine erau masinile care reuseau vestitele "ten seconds" si nici una nu a trecut linia de finish mai repede de atat (spre deosebire de masinile rwd). O alta prezenta impozanta a fost un GMC Syclone, un monstru de pick-up truck cu o evacuare in care incapea cu siguranta un pepene de marime medie, turbo, nitro si toate cele de trebuinta. Sintagma care statea pe buzele tuturor la aparitia lui era "Ten seconds flat", si nu ne inselam prea tare, timpul facut fiind 10.12, cel mai rapid la aceasta grupa in ciuda masivitatii sale. Alte evolutii notabile au venit din partea unui Lancer EVO 2 (o raritate deci iarasi spectacol doar prin prezenta), o Lancia Delta Integrale, un Subaru Impreza (cel de prima generatie, sic!), un Sierra Cosworth extrem de "dopat" si vreo trei Nissan Sunny Gti-R. Finala s-a disputat intre fantasticul Fiat Punto si GMC Syclone, GMc-ul castigand detasat din cauza unui start extrem de slab al Fiatului. In marea finala King of Europe primii 4 calificati ai fiecarei grupe (Street, Superstreet fwd, rwd si 4wd) se "bateau" intre ei pentru a se stabili clar cine este cel mai bun. S-a mers pe sistemul primul timp se intrece cu ultimul, al doilea cu penultimul si asa mai departe. Desi credeam ca stim deja intre cine se va da ultima lupta pentru titlu, suprizele nu au intarziat sa apara nici de data asta. Un Pontiac LeMans, condus de un suedez, ce a avut o evolutie nu foarte impresionanta in calificari si in finala RWD, a reusit (de cateva ori chiar) sa scoata un timp sub deja celebrele 10 secunde. Asta il punea pe lista favoritilor langa S2 si Ford 34. O alta surpriza, ceva mai neplacuta, a reprezentat-o eliminarea Audiului S2 de catre o Lancia Delta. Va las sa ghiciti motivul...normal, S2-ul a scos un timp mai bun dar ii venise si lui randul sa cada victima temutului beculet rosu. Multimea a fost din nou ridicata in picioare la cursa dintre monstrul Willy Coupe si aparent firavul Fiat Punto, pe care Fiatul a castigat-o. Fordul 34 a batut tot ce a prins, de la Renaultul 5 turbo (care nu prea avea ce cauta pe acolo) pana la Impreza si Puntoul pe care l-a invins in semifinale, devenind astfel, dupa lupta din finala cu Pontiacul LeMans, "Regele Europei". Suedezul a ocupat un binemeritat loc 2 iar medalia de bronz a fost luata de Fiat. Nici Audiul S2 nu a plecat acasa chiar fara nimic, lui acordandui-se premiul pentru "Track Record", cu un timp de 9.033 secunde! Gata, spectacolul se terminase. Nenea din echipa Olandei (care era de fapt un japonez foarte simpatic), ne bate pe umar si ne dam seama ca a venit momentul plecarii. Asa ca ne-am luat la revedere de la toata lumea, am multumit pentru gazduire si pentru toate facilitatile oferite cu multa generozitate si ne-am luat frumos bagajele devenite parca mult prea grele. Cu un nod in stomac (fusese un show ce nu am fi vrut sa se termine niciodata) ne-am indreptat spre masina, privind mereu in spate, fotografiind in minte locul pentru a ne ramane intiparit in memorie cat mai mult timp. Tot ce s-a intamplat dupa plecarea de acolo nu cred ca mai merita povestit in detaliu, nimic remarcabil. Am ajuns la hotelul la care statusem cu 2 zile in urma in Bruxelles, am mai baut cateva guri de whiskey sa ne mai inveselim, am mancat ceva prin oras, am adormit bustean pe la 10. Fara bere, fara iesiri nocturne, fara cluburi de homosexuali. Cine mai avea chef.. A doua zi am facut un tur al orasului intr-un autoboz decapotabil, unde ne-a batut soarele in cap pana era sa vomitam, am mai pierdut timpul pe o terasa si ne-am dus la aeroport unde ne-am asteptat cuminti avioanele (eu ma intorceam in Bucuresti, Zetemte se ducea in Varsovia), la o carte, la o revista. Ne-am luat la revedere, ne-am imbarcat si tot ce pot sa zic e ca...NU MAI ZBOR CU TAROMUL IN VIATA VIETILOR MELE!! P$#%#@$$ PE EI DE $#@###$ C$#@434 SI $#$#@ CA ERA SA CADA AVIONU' ALA DE 15 ORI PANA AM AJUNS. SA MAI ZBOARE MA-TA CU TINE DOMNU' PILOT, AUZI?! Ma rog, trecem peste, luati-o ca pe un sfat prietenesc.. Acum e timpul concluziilor. Pai prima ar fi ca..parca nu-mi mai vine sa vad vreo cursa organizata in Romania decat peste vreo 5-10 ani. Ce vreau sa spun e ca ce am vazut acolo nu cred ca va putea fi egalat prea curand de ceea ce se intampla la noi, asa ca din punctul meu de vedere cursele de aici nu ma vor mai impresiona niciodata. Pai cum altfel, o luam simplu, babeste..in grupa lor "inferioara" se bat masini de 300-400 de cai. Raportand la cursele noastre, asta e echivalentul grupei unde cea mai spectaculoasa cursa e cea dintre un Oltcit si o Dacie la care s-a lucrat putin pe la carburator, eventual s-a pus si o sigla "Reno" pentru un plus de 0.5cp... Banuiesc ca va dati seama de ce vreau eu sa transmit. Bine, bine, sa nu vorbim de masini, sa spunem ca nivelul lor financiar e mult superior fata de cel al Romaniei (desi strazile si parcarile noastre spun CU TOTUL altceva). Dar putem vorbi de organizare, de felul in care se comportau oamenii (de la piloti la cei care strangeau hartiile de pe jos), de logistica impecabila, de tribune vaste pe ambele parti ale pistei, de o pista tratata cu o anumita substanta (un soi de lipici) care maximiza aderenta, de Christmas Tree, sponsori binevoitori si interesati de promovarea imaginii lor si de multe alte aspecte prin care si-au dovedit cu desavarsire superioritatea fata de noi. Intradevar, mare parte din ceea ce am spus iarasi depinde de finantare, dar depinde foarte mult si de bunavointa si mai ales interesul acordat. Chestii care la noi cam lipsesc..cel putin deocamdata. In orice caz, nu vreau sa fac o recenzie generala a curselor "made in Romania", am vrut doar sa punctez niste lucruri, concluziile le puteti trage singuri in baza a ceea ce am povestit. Cert este ca am trait o experienta cu adevarat de neuitat care a meritat fiecare moment de frustrare, fiecare euro cheltuit si fiecare inecare a motoarelor avionului pe care a trebuit sa o suport. Am vazut lucruri pe care nu le stiam decat din filme si credeti-ma, diferenta e ca de la cer la pamant. Toate astea alaturi de un prieten cu care m-am distrat extraordinar. Si cred ca pana la urma totul se rezuma la asta. La cat de bine te simti intr-un anumit context. Ei bine, m-am simtit excelent. Asta e concluzia. Punct. P.S. Stim ca nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile fara ajutorul celor de la Toyo Tires si PolyInvest S.A. carora la multumim din suflet pentru ajutorul acordat acolo.

Noutati si evenimente

Synkro la Promotor

Sambata 12.07.2008, la ora 12:00 pe PROTV, Synkro cu BMW M3 al sau va fi prezentat la PROMOTOR.

BMW M3 cu lambo doors, o maşină după care întorci capul

Pentru cei, care nu au reusit sa vada emisiuna Promotor cu Pus si M3 a lui, puteti sa o vedeti pe siteul PROTV. Linkul este mai jos, enjoy!

Un blog

Pe www.unfilmsimplu.ro veti gasi mai multe informatii despre filmul in care vom aparea si noi, precum si mai multe poze.

Pozele de la filmare

In sectiuna "Galerie Foto" puteti vedea pozele de la filmarea din 22.06.2008. Enjoy!

King of Europe in revista COX

An Insomnia production: In cel mai nou numarul al revistei COX: Tuning&Sound, veti gasi un articol despre excursia la King of Europe in Ungaria.

Insomnia la filmari

Duminica 22.06, am filmat toata ziua scene de curse pentru o productie romaneasca. Film se va numi "un film simplu" si il veti putea sa vedeti pe ecrane in Septembrie 2008.

Insomnia la PROMOTOR

Sambata 28.06.2008, la ora 12:00 pe PROTV, Pus cu M3 al sau va fi prezentat la PROMOTOR. In emisiuna din 10 Mai a fost deja Cabral. Pentru a vedea filmul, dati click mai jos.

Insomnia @ Kristal Glam Club 31.05.08

Sambata 31.05.2008, incepind cu ora 22:00, in fata clubuli "Kristal Glam Club" veti putea sa vedeti o mica expozitie masinilor de la Insomnia Racing. Va asteptam acolo!

Poze de la KOE 2008

In galeria foto veti gasi pozele de la King of Europe 2008 la care a fost prezenta Insomnia. Multumiri pentru Dragos Borcanea.

Sa vina liftul la etajul unu!

Ne-am intors de la mare. Au fost 4 zile, care nici unu dintre noi nu va uita. Mai vreau! In galerie gasiti primele poze.

Alege pagina: 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6